Cum de se inchid frunzele unei plante Venus flytrap atat de repede?

Evident, judecand dupa e-mail-urile care solicita detalii, discutia mea generala despre inchiderea frunzei de Dionaea nu este chiar suficienta pentru a satisface curiozitatile voastre. Ori asta, ori elevii dvs. ma roaga sa le scriu tema ceruta de voi. Ok, iata mai multe detalii despre inchiderea frunzei. Dar va avertizez ca botanistii nu sunt cu adevarat multumiti si nu inteleg pe deplin cum isi inchid plantele Venus flytrap frunzele atat de repede. Asta ca sa nu spun ca oamenii de stiinta sunt atat de uimiti incat cred ca plantele au sistem nervos si asa mai departe. Mai degraba, oamenii de stiinta nu au descoperit deocamdata totul. (Bineinteles, acesta este lucru care face stiinta atat de interesanta!) Din cate inteleg eu, exista trei etape in inchiderea frunzei de Dionaea;

I: Plesnitura initiala
Aceasta este inchiderea rapida, prin plesnitura care prinde ganganii intr-o maniera atat de incitanta. Dureaza mai putin de o secunda.
II: Etapa de strangere
Aceasta este etapa in care frunzele se strang incet una de cealalta formand o cusca din care gangania nu mai poate scapa. Aceasta dureaza in jur de 30 de minute. Multe dintre capcanele din fotografia aflata in dreapta, numita Etapa II, au terminat aceasta faza.
III: Etapa de etanjare
Aceasta este etapa in care etanjarea este completa. Spinii marginali sunt indepartati unii de ceilalti astfel incat sa nu se mai intretaie. Impreunati-va mainile ca pentru rugaciune, indepartati degetele cat de mult puteti, apoi indoiti-va degetele (ca si cum degetele de la maini s-ar respinge unele pe celelalte) si veti vedea care este configuratia finala a etapei de etanjare. Capcana indepartata din partea dreapta din fotografia denumita Etapa III se afla in acest stadiu.
Toate etapele inchiderii frunzei de Dionaea sunt provocate de schimbari in curbura suprafetei frunzei. Aceste modificari ale curburii se datoreaza diferentelor de marime intre frunza din partea interioara fata de cea din partea exterioara. Iata ce vreau sa spun. Ridicati-va mana in fata. Pozitionati-va bratul orizontal si antebratul vertical (ca si cum va aratati dezvoltarea extraordinara a bicepsilor). (Apropo, aceasta este una din fazele la care se referea Prince cand canta Animalele au atitudini stranii. FYI). Uitati-va la antebratul dvs. vertical. Imaginati-va cum ar fi daca pielea de pe partea stanga ar fi foarte puternica si s-ar strange. In acelasi timp, imaginati-va ca pielea de pe partea dreapta a bratului dvs. ar incepe sa atarne (poate pentru ca este in crestere). Daca oasele antebratului dvs. ar fi elastice, antebratul dvs. s-ar indoi inspre stanga catre pielea care se strange. Ihhh. In mare asta se intampla cand orice planta carnivora trece prin orice fel de flexare a frunzei sau a tentaculului. Tesuturile plantei din suprafata frunzei opuse isi modifica marimea. Exista trei mecanisme principale in aceasta modificare: cresterea cu ajutorul acidului, cresterea prin diviziunea celulara si rigiditatea frunzei.
Cresterea cu ajutorul acidului este un fenomen in care emiterea de compusi acizi in tesuturile frunzei are ca rezultat pierderea fermitatii unor fibre din peretii celulelor. Din cauza acestei pierderi de fermitate, celulele sunt libere sa se extinda. Aceasta este cresterea cu ajutorul acidului. Extinderea (cresterea) celulelor fac o parte a frunzei mai mare decat cealalta parte iar frunza se flexeaza din partea care este supusa cresterii cu ajutorul acidului. Aceasta crestere este responsabila pentru etapa I a inchiderii frunzei, etapa pe care am descris-o mai sus.
Miscarea frunzei datorata presiuni exercitate de rigiditate este un efect osmotic in care un  ion (in cazul Dionaea, ionul K+) eliberat in tesuturile frunzei produce moartea (ofilirea) celulele de pe o suprafata a frunzelor. Asta face suprafata ofilita un pic mai mica decat cea neofilita, suprafata opusa a frunzei. Frunza se curbeaza catre partea ofilita. Aparent, efectele presiunii exercitate de rigiditate sunt cel putin responsabile pentru etapele II si III pe care le-am descris mai sus. Cresterea prin diviziunea celulara este o alta modalitate de marirea a tesuturilor in parti ale unei frunzei sau ale unui tentacul. Este un fenomen relativ incet, astfel ca nu contribuie in mod deosebit la miscarea rapida a frunzei. Poate juca un rol in actiunile frunzei de Dionaea aflata in fazele II si III.
Este destul de detaliat pentru dvs.?



Evalueaza acest articol

Mar 10

Tessa

e super acest site deoarece multe dintre informatiile ce sunt aici nu le stiam!!!!:):D

Jan 02

viorel costin

cum putem vedea si noi pozele la care se face referire in acest articol?

Jan 02

Cristi

iata-le in ordinea fazelor http://www.sarracenia.com/photos/dionaea/dionamusci053.jpg http://www.sarracenia.com/photos/dionaea/dionamusci066.jpg http://www.sarracenia.com/photos/dionaea/dionamusci064.jpg

Adauga comentariul tau